títlu

títlu
s. n. (sil. -tlu), art. títlul; pl. títluri

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • titlu — TÍTLU, titluri, s.n. 1. Calificare căpătată de cineva în urma unor studii speciale într un anumit domeniu de activitate. ♢ Titlu de glorie = merit, renume, fală. ♦ Demnitate, funcţie, titulatură deţinute de cineva sau acordate cuiva; nume,… …   Dicționar Român

  • TITLU — titulum …   Abbreviations in Latin Inscriptions

  • maestru — MAÉSTRU, Ă, maeştri, stre, s.m. şi f. 1. Persoană care a adus contribuţii (deosebit de) valoroase într un domeniu de activitate, fiind adesea considerată drept îndrumător, model, şef al unei şcoli, creator al unui curent etc. ♢ Concert maestru… …   Dicționar Român

  • duce — DÚCE1, duc, vb. III I. tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva într un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr un loc şi al pune în altul. ♢ expr. a duce (pe cineva) la groapă = a conduce un mort la locul de înmormântare. 2. A lua pe cineva… …   Dicționar Român

  • doctor — DÓCTOR, doctori, s.m. 1. Persoană cu studii superioare care se ocupă cu vindecarea, tratarea sau prevenirea bolilor umane şi animale; medic. 2. Titlu ştiinţific înalt acordat de o instituţie academică sau de învăţământ superior; persoană care are …   Dicționar Român

  • baron — BARÓN, baroni, s.m. (În prima fază a orânduirii feudale din apusul şi centrul Europei) Mare senior; (mai târziu) titlu de nobleţe intermediar între titlul de cavaler şi acela de viconte; persoană care are acest titlu. – Din fr. baron. Trimis de… …   Dicționar Român

  • emir — EMÍR, emiri, s.m. 1. Titlu dat descendenţilor lui Mahomed; persoană având acest titlu. 2. Titlu dat unui guvernator sau unui principe domnitor în unele ţări musulmane; persoană având acest titlu. – Din fr. émir. Trimis de claudia, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • reverend — REVERÉND, reverenzi, s.m. Titlu dat preoţilor sau călugărilor; cuvios. ♦ spec. Titlu dat pastorilor anglicani; persoană care poartă acest titlu. – Din fr. révérend, lat. reverendus. Trimis de LauraGellner, 17.11.2008. Sursa: DEX 98  reverénd s.… …   Dicționar Român

  • cavaler — CAVALÉR, cavaleri, s.m. 1. (În Roma antică) Membru al ordinului ecvestru, inferior ordinului senatorial. ♦ (În evul mediu, în apusul şi în centrul Europei) Titlu nobiliar conferit, iniţial pentru fapte de arme, de rege sau de un reprezentant al… …   Dicționar Român

  • conte — CÓNTE1, conţi, s.m. 1. (În orânduirea feudală) Mare senior, conducător al unei provincii, care, pe pământurile sale, avea drepturi absolute. 2. Titlu de nobleţe ereditar, intermediar între viconte şi marchiz (în Occident) sau între baron şi prinţ …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”